Menu

IASI: 0232 206 180 | 0752 245 226

BRAILA: 0339 110 802 | 0745 399 196

Onicomicoza sau infecția unghiilor

Dr. Biol. Simona Mătiuț: Onicomicoza sau infectia unghiilor produsa de levuri si fungi este o afectiune cronica neplacuta cu care astazi, din ce in ce mai multe persoane se confrunta. Denumirea de onicomicoza deriva din grecescul onyx = unghie si Mkies = ciuperca.

Cine produce onicomicoza?

Infectia unghiilor poate fi produsa de:
  1. levuri, in special din genul Candida
  2. fungi de tip non-dermatofiti (ex.: Aspergillus, Rhizopus, Rhodotorula)
  3. dermatofiti (ex.: Trichiphyton, Epidermophyton, Microsporum)

Exista o serie de factori favorizanti care conduc si intretin onicomicoza.

Factori externi:

  1. conditiile de munca – desfasurarea de activitati in medii umede, in special in spalatorii, bucatarii, unghiile afectate fiind cele de la maini.
  2. purtarea de incaltaminte sintetica – favorizeaza transpiratia cu mentinerea unei umiditati crescute, unghiile afectate find cele de la picioare
  3. leziuni/ microleziuni produse prin manevre cosmetice cu instrumentar contaminat cu spori si levuri (forfecute, pile de unghii, perii)

Factori interni –  statutul gazdei:

  1. diabet
  2. insuficienta venoasa cronica
  3. boli autoimune
  4. tratamente indelungate cu cortizon

Exista categorii de varsta care sunt predispuse la infectii ale unghiilor – persoanele varstnice si copiii, insa se observa in ultima perioada o crestere a receptivitatii in randul adultilor tineri.

Infectia se produce lent, iar aparitia simptomelor (manifestarilor) este destul de tarzie cand afectiunea este deja instalata si unghia adaposteste agentul etiologic bine cantonat in structura sa (hife si artrospori incastrati un tesutul cornos).

Cum se manifesta?

          Manifestarea consta in modificarea fanerelor (fanerele sunt reperezentate la om de unghii si par): 

  1. ingalbenirea laterala a unghiei – onicomicoza laterala
  2. modificarea consistentei sau fainarea unghiei – prezenta unui material sfaramicios sub unghie, de culoare albicioasa – onicomicoza subungulara terminala sau distala
  3. departarea marginilor si suprafetei unghiei de patul ungular insotita de desprinderea de lame fine din unghie – onicomicoza superficiala
  4. aparitia unor pete galbene la nivelul bazei unghiei – onicomicoza proximala
  5. ingrosarea si pigmentarea unghiei in straturile profunde – semn de infectie tardiva cu afectarea patului ungular, infectia profunda a unghiei

Diagnosticul onicomicozelor

Diagnostic clinic – in urma consultului dermatologic.

Diagnosticul de laborator. Laboratorul Investigatii Medicale Praxis asigura diagnosticul de laborator al infectiilor fungice a fanerelor (unghii, par) si pielii.

Consta in:

  1. examenul direct,
  2. cultivare,
  3. identificare fungica,
  4. antifungigrama (testarea sensibilitatii la antifungice).

Examenul direct consta in clarificari cu substante care sa permita dizolvarea keratinei din tesutul cornos si evidentierea artrosporile si hifelor miceliene precum si colorarea lor specifica in vederea recunoasterii la microscop a formei, marimii, distributiei si cantitatii. Rolul examenului direct este sugestiv pentru prezenta infectiei fungice fara sa poata furniza detalii despre specie. Se realizeaza preliminar insamantarii si se face extemporaneu dupa recoltare sau dupa imbogatire pe medii lichide specifice.

Cultivarea se realizeaza pe medii solide agarizate cu sau fara substrat cromogen care permit cresterea levurilor, fungilor non-dermatofiti si a dermatofitilor. Timpul de cultivare variaza in functie de gen si specie:

  1. 2 – 3 zile la levurile cu crestere rapida din genul Candida,
  2. 3 – 5 zile la levurile cu crestere lenta din genul Malassezia,
  3. 5 – 7 zile la non-dermatofiti cu crestere rapida Aspergillus, Alternaria,
  4. peste 7 – 10 zile la dermatofiti cu crestere lenta

Prelucrarea culturii in vederea indentificarii si antifungigramei se realizeaza ulterior cresterii prin izolarea si purificarea speciei de interes.

Identificarea se realizeaza pe baza proprietatilor metabolice (degradarea specifica a diferitelor substraturi), de cultura (aspectul coloniei pe mediul de cultura) si de fructificare (formarea organelor de fructificatie la non-dermatofiti – capul aspergilar si dematofiti – macroconii cu aspect specific genului Trichiphyton, Microsporum).

Antifungigrama- se realizeaza in vederea testarii sensibilitatii la antifungice a izolatului tinandu-se cont de sensibilitatea/rezistenta naturala la antifungice a diverselor specii de micete (levuri si fungi). Se realizeaza prin metoda difuzimetrica pe medii solide cu discuri impregnate cu substanta activa antifungica, prin CMI (concentratie minima inhibitorie) pe truse de identificare si antifungigrama sau cu substanta activa in dilutii succesive in cazul dematofitilor.

Laboratorul Investigatii Medicale Praxis, prin departamentul de Microbiologie asigura diagnosticul direct (orientativ), precum si cultivarea, identificarea si antifungigrama pentru speciile de levuri si fungi care produc onicomicoze.

Pentru diagnosticul de laborator al onicomicozelor se recolteaza raclat ungular cu feliere in recipiente sterile, iar prelucrarea de la izolare pana la eliberarea rezultatului dureaza 21 de zile. Recolta se realizeaza cu 10 zile inainte de administarea oricarui tratament local sau general.

Care ar fi conduita fireasca vis a vis de onicomicoza?

  1. Prezentarea la dermatolog pentru diagnosticul clinic.
  2. Prezentarea la laborator pentru recoltarea probelor biologice relevante pentru aceasta afectiune.
  3. Efectuarea tratamanetului adecvat in functie de izolat si sensibilitatea lui la antifungice.
  4. Conduita igienico-sanitara ulterioara tratamentului.

Ideal este sa previi o afectiune! Daca nu reusesti sa o previi, trebuie sa o constientizezi si sa o tratezi corect, iar odata tratata, sa eviti reaparitia.

Toate aceste demersuri tin de noi, de atentia pe care ne-o acordam si de modul in care reusim sa pastram bunul cel mai de pret pe care il avem – Sanatatea!

Bibliografie:

  1. Guidelines for treatment of Onychomycosis (DT Roberts, WD Taylor, J Boyle) BJD, 148, No.3, March 2003 (p402) – British Association of Dermatologists.
  2. “Nail fungus”, in Mayo Clinichttps://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/nail- fungus/symptoms-causes/syc-20353294.
  3. Gupta, A. K. and Versteeg, S. G. (2017), A Critical Review of Improvement Rates for Laser Therapy Used to Treat Toenail Onychomycosis. J Eur Acad Dermatol Venereol. Accepted Author doi:10.1111/jdv.14212. Journal.
▲ SUS