Menu

IASI: 0232 206 180 | 0752 245 226

BRAILA: 0339 110 802 | 0745 399 196

Scleroza multiplă

Scleroza multipla (SM) este o boala potential dezabilitanta a creierului si a maduvei spinarii (sistemul nervos central).

In SM, sistemul imunitar ataca teaca protectoare (mielina) care acopera fibrele nervoase si provoaca probleme de comunicare intre creier si restul corpului. In cele din urma, boala poate provoca daune permanente sau deteriorarea nervilor. Semnele si simptomele SM variaza foarte mult, acestea depind de numarul de leziuni ale nervilor si de nervii care sunt afectati. Unele persoane cu SM severa pot pierde capacitatea de a merge independent sau nu mai pot merge deloc, in timp ce altele pot prezenta perioade lungi de remisie fara simptome noi. Nu exista nici un tratament pentru scleroza multipla care sa vindece boala definitiv. Cu toate acestea, tratamentele pot ajuta la accelerarea recuperarii dupa atacurile bolii, la modificarea cursului bolii si la gestionarea simptomelor.

Simptome

Semnele si simptomele sclerozei multiple pot sa difere foarte mult de la persoana la persoana si de-a lungul evolutiei bolii, in functie de localizarea fibrelor nervoase afectate.
Simptomele afecteaza adesea miscarea, cum ar fi:
– Amorteala sau slabiciune in unul sau mai multe membre care apar in mod obisnuit pe o singura parte a corpului, la un moment dat sau a picioarelor si trunchiului.
– Senzatii de soc electric care apar la anumite miscari ale gatului, in special la indoirea gatului inainte (semnul Lhermitte).
– Tremor, lipsa de coordonare sau mers inconstant.
Problemele de vedere sunt, de asemenea, comune, inclusiv:
– Pierderea partiala sau completa a vederii, de obicei intr-un singur ochi la un moment dat, adesea cu durere in timpul miscarii ochilor.
– Vedere dubla prelungita.
– Vedere incetosata.
Simptomele sclerozei multiple pot include, de asemenea:
– Vorbire neclara.
– Oboseala.
– Ameteala.
– Tulburari sau dureri in anumite parti ale corpului.
– Probleme cu functia sexuala, intestin si vezica.

Evolutia bolii

Majoritatea persoanelor cu SM au un curs de boala recurent-remisiv. Ei experimenteaza perioade de noi simptome sau recaderi care se dezvolta in zile sau saptamani si de obicei se imbunatatesc partial sau complet. Aceste recaderi sunt urmate de perioade linistite de remitere a bolii, care poate dura luni sau chiar ani.
Cresterile mici ale temperaturii corporale pot inrautati temporar semnele si simptomele SM, dar acestea nu sunt considerate recidive de boala.
Aproximativ 60 pana la 70% dintre pacientii cu SM cu recidiva-remisie dezvolta in cele din urma o progresie constanta a simptomelor, cu sau fara perioade de remisie, cunoscuta sub numele de SM secundar progresiva. Inrautatirea simptomelor include de obicei probleme cu mobilitatea si mersul. Rata progresiei bolii variaza foarte mult in randul persoanelor cu SM secundar progresiva.
Unele persoane cu SM au o evolutie progresiva si o progresie constanta a semnelor si simptomelor, fara recidive. Aceasta este cunoscuta ca SM primar-progresiva.

Cauzele bolii

 

Cauza sclerozei multiple nu este cunoscuta. Se considera o boala autoimuna in care sistemul imunitar al organismului ataca propriile tesuturi. In cazul SM, aceasta defectiune a sistemului imunitar distruge substanta grasa care acopera si protejeaza fibrele nervoase din creier si din maduva spinarii (mielina). Mielina poate fi comparata cu stratul de izolatie pe firele electrice. Atunci cand mielina protectoare este deteriorata si fibrele nervoase sunt expuse, mesajele care se deplaseaza de-a lungul acelui nerv pot fi incetinite sau blocate. De asemenea, nervul se poate deteriora. Nu este clar de ce se dezvolta SM la unii oameni si nu la altii. O combinatie de factori genetici si factori de mediu pare sa fie responsabila.

Factori de risc

Acesti factori pot creste riscul de aparitie a sclerozei multiple:
– Varsta – SM poate aparea la orice varsta, dar afecteaza de obicei oamenii intre 16 si 55 de ani.
– Sexul – femeile au mai mult de doua pana la trei ori mai multe sanse ca barbatii sa sufere de SM relapsanta-remisiva.
– Istoricul familial – daca unul dintre parinti sau frati au avut SM, pacientul prezinta un risc mai mare de a dezvolta boala.
– Anumite infectii – o varietate de virusuri au fost legate de SM, inclusiv Epstein-Barr, virusul care provoaca mononucleoza infectioasa.
– Rasa – Persoanele caucaziene, in special cele de origine nordica, au cel mai mare risc de a dezvolta SM. Oamenii din Asia, Africa sau care descind din nativii americani au cel mai mic risc.
– Clima – SM este mult mai frecventa in tarile cu clima temperata, inclusiv in Canada, in nordul Statelor Unite, in Noua Zeelanda, in sud-estul Australiei si in Europa.
– Vitamina D. Nivelul scazut al vitaminei D si expunerea scazuta la lumina soarelui sunt asociate cu un risc mai mare de SM.
– Anumite boli autoimune. Persoanele care au o boala tiroidiana, diabet zaharat tip 1 sau boala inflamatorie intestinala prezinta un risc usor mai mare de a dezvolta SM.
– Fumatul – Fumatorii care experimenteaza un eveniment initial de simptome care pot semnala SM sunt mai multe sanse decat nefumatorii de a dezvolta un al doilea eveniment care confirma SM recurent-remisiva.

Complicatii

Persoanele cu scleroza multipla pot dezvolta, de asemenea:
– Rigiditate musculara sau spasme
– Paralizie, de obicei la nivelul picioarelor
– Probleme cu vezica urinara, intestinul sau functia sexuala
– Modificari mentale, cum ar fi uitarea sau schimbari de dispozitie
– Depresie
– Epilepsie
Diagnosticul SM se face pe baza istoricului de remisiune si exacerbare a simptomatologiei clinice, la care se adauga evidentierea obiectiva a cel putin 2 anomalii neurologice disticte, prin intermediul semnelor clinice, rezultatul testelor, leziunile de pe imaginile RMN sau a altor criterii, in functie de simptome.

In cadrul Laboratorului Praxis se pot face urmatoarele analize utile pentru diagnosticul sclerozei multiple:
 Profil scleroza multipla – din proba de ser si LCR (lichid cefalorahidian)

Alte analize recomandate:
– Calciu total
– Calciu ionic
– Magneziu
– Seleniu
– Vitamina B1
– Vitamina B12.

▲ SUS